Aleria, bastione anticu

#4

Per issu numeru di e digressione avemu da parte più luntanu inde u tempu. Iè mi sò dettu chì era tempu di ricullà più luntanu, chì ùn si parla mai d’antichità quì ! Allora iè, oghje parleraghju d’una cità vechja è impurtante per a Corsica : Aleria !

Aleria : The origins

Aleria, cume vo a sapete (bah innò ! hè ghjustapuntu per què chè no trattemu di què !) hè stata creata inde tempi assai antichi. per esse più precisi, u locu hè occupatu dipoi u principiu di u primu millenariu nanzu à Cristu, postu chì a Corsica hè occupata nutamente da pupulazione di u centru di l’Italia. A prima menzione di Aleria inde a storia si face sott’à u nome d’Alalia, numatu cusì da i grechi di Phocée.

Issa prima menzione si face in riportu cù a battaglia di u listessu nome chì a cità (Iè ùn avia più di sinonimi (1)…) in lu 535 nanz’à Cristu. E sorge greche dicenu chì a cità serebbe stata fondata in lu 565 nanz’à Cristu da i fuceani, ma issa data hè detta falza da nove scuperte annant’à u pupulamentu di a Corsica.

Effettivamente i greci si stallanu in Alalia in lu 565 nanz’à Cristu. Ma a cità esistia digià sott’à presenza etrsuca (2). À spessu sapemu chì l’etruschi (o almenu e pupulazione di u centru di l’italia) si sò stabiliti in Corsica à a fine di u IIndu millenariu nanzu à Cristu grazie à a scuperta di duie tombe etrusche in lu 2017 inde e grotte di Lanu in Vallerustie (rughjone meiu ! Best of the world !) Cù a presenza di parechji artefatti etruschi in Aleria, datendu di nanz’à i grechi, sì pò dì senza troppu avanzà chì Aleria ùn hè stata fondata da i grechi.

I fuceani ùn steranu tantu in Aleria chì a battaglia di 535 nanz’à Cristu stabilisce à spessu a presenza di l’etruschi inde issa cità. I fuceani partenu dunque di issu locu induve sò ghjunti dopu à a distruzzione di a so cità da i Persi (perdenu u so paese è si facenu sorte torna una volta, chì rustri iss’etruschi !) per andà à stabiliscesi in un picculu locu vicinu in l’inboccatura di u Ronu : Massalia.

Una cità cusmupolita (3)

A storia d’Aleria ùn si pianta micca quì. A Corsica, ci vole sapella, hè sempre più o menu stata un puntu strategicu in u mediterraniu uccidentale. À a cruciata di parechji populi, marinari o innò, a nostra isula hè à spessu u puntu maiò à cuntrullà. Aleria hè, inde issu cuntestu quì, una di e prime cità d’impurtanza maiò. Hè per quessa dinù ch’ellu si ritrova assai d’artefatti (4) d’assai populi quallà.

Vasi grechi, cultelle è spade etrusche, piatti rumani, ancu ceramica cartaginesa (5) hè stata ritruvata inde issu picculu locu di a piaghja urientale. À spessu a cità hè stata sott’à cuntrollu etruscu, grecu, cartagenu, romanu, etc (pocu numerosi !) Hè ghjustapuntu in lu 259 nanz’à Cristu chì Allalia piglia u nome rumanizatu d’Aleria. A cità hè incù Mariana, più tardi, una di e cità chì i rumani adopranu per sparghje a so cultura annant’à l’isula.

Ma ciò chì pizzica l’arrachje di l’archeuloghi hè a prisenza di tutti iss’artefatti à tempu inde a necrupola antica. Iè e sbuleche di a necrupola anu messu à ghjornu chì arme entre altre cose, messe in terra incù veteranti di guerra, eranu romane, greche, etrusche è cartaginese. Ven’à dì, cù sti dati, chì Aleria era pupulatu di veteranti di parechje urigine.

Ma si sò dinù postu a quistionne l’archeuloghi s’ellu ùn eranu micca affari cumprate in altri lochi. Effettivamente, sò stati ritruvati ceramiche ateniane datendu di u Vu seculu nanz’à Cristu. Ma si sà dinù chì l’etruschi eranu dinù assai interressati da l’artefatti grechi. S’hè verificata sta tesa sapendu chì e ceramiche sò state ritruvate cù arme etrusche. Ghjera dunque un veterante etruscu chì hè statu interratu quallà incù certe di i so ughjetti prifferiti, ciò chì si facia à spessu à l’epica.

Aleria a Romana

Cume l’aghju detta nanzu, i romani si stabiliscenu in Corsica in lu 259 nanz’à Cristu, pendante a prima guerra punica. A Corsica era tandu un’aria strategica impurtante per vince i cartaginesi chì si battenu annant’à u mare, invece chì i romani si battenu annant’à a terra. Avè a Corsica permette un certu cuntrollu anant’à l’andate è e venute di i cartaginesi. À spessu, Aleria hè una cità primurdiale pè Roma.

Ci vole à sapè (ci ne sò assai di cose da sapè !) chì a prima incursione di i romani inde l’isula si face per quallà. Ghjè Lucius Cornelius Scipio, à capu d’un impurtante flotta chì sbarca in Corsica. Piglia allora Alalia di notte è brusgia a cità per finalmente ricustruiscella subitu sopu sott’à u nome d’Aleria (poc’affare per cambià u nome d’una cità…)

A Corsica hè prima una pruvincia di Roma à partesi di -227 cù i listessi liritti chè i latini ad a seguita d’una rivolta. Ma ci vole ad aspittà 163 nanz’à Cristu, per chì a Corsica sia in pace cù Roma. Hè in parte per què, chì a Corsica, cù a Sardegna, hè cunsiderata subitu cume pruvincia imperiale à u listessu statu chì a penisula taliana. Hè dinù per quessa chì e duie isule facenu parte di u rughjone talianu.

Eccu per issu quartu numeru di e digressione. Spergu chè v’avete passatu un bon mumentu à leghje st’articulu. Ci ritruvemu a settimana prossima per un novu numeru di e digressione, aspittendu truverete infine u lessicu. Scialatevilla !

  • Lessicu :
  • 1 : Synonymes
  • 2 : Etrusque
  • 3 : Cosmopolite
  • 4 : Artefacts
  • 5 : Cartagénoise

Spartite :

Facebook
Twitter

Altri articuli :

Aleria, bastione anticu

Per issu numeru di e digressione avemu da parte più luntanu inde u tempu. Iè mi sò dettu chì era tempu di ricullà più luntanu, chì ùn si parla mai d’antichità quì ! Allora iè, oghje parleraghju d’una cità vechja è impurtante per a Corsica : Aleria !

Continua a leggere »

A Citadella di Corti

Salute à tutti ! Eccu u vostru terzu numeru di e digressione. Sta settimana n’avemu da amparà di più annant’à e citadelle postu chì si festighjava i 600 anni di a citadella di Corti a settimana scorsa.

Continua a leggere »